Solstițiul de vară are loc în fiecare an pe 21 iunie, dată considerată, atât din punct de vedere astronomic și cât și calendaristic, drept prima zi de vară.
Astrologii au calculat cu precizie mișcarea Pământului în jurul soarelui și au stabilit ca solstițiul de vară să fie marcat pe 21 iunie, iar odată la patru ani, când avem ani bisecți, acesta este marcat pe 20 iunie.
Dat fiind faptul că astăzi soarele va sta la cel mai înalt punct, timp de 15 ore și 32 de minute, această zi este cea mai lungă din an pentru emisfera nordică. În aceeași zi, în emisfera sudică este echinocțiul de iarnă, când se produce un fenomen invers și e cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte.
După solstițiul de vară, durata zilelelor va începe să scadă, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, atunci când va fi solstițiul de iarnă.
În funcție de zonele țării, solstițiul de vară este marcat prin diferite tradiții.
Dintotdeauana, solstițiul de vară reprezintă un prilej de bucurie pentru români. Oamenii de la sate obișnuiau să asocieze solstițiul de vară cu strânsul recoltei.
De exemplu, se spune că dacă în ziua solstițiului de vară oamenii fac baie în lacuri sau râuri renasc din punct de vedere spiritual și acest lucru le aduce belșug, dragoste și prosperitate.
De asemenea, tradiția spune că energia solstițiului de vară îi ajută pe oameni să-și îndelinească dorințele și aspirațiile.
În anumite zone din țară, are loc un ritual de transormare a bijuteriilor în talismane.
Cu o noapte înainte de solstițiul de vară se ia bijuteria preferată și se pune într-un vas rezistent la foc alături de diferite ierburi aromatice, iar dimineața se scoate bijuteria și se pune într-un vas cu apă. Ulterior se scoate bijuteria din apă și se trece prin flacăra unui lumânări. În urma ritualului, bijuteria se purifică și le va aduce noroc femeilor ce o poartă.
În momentul solstițiului de vară, soarele se află la culminația de 67 de grade și 52 de minute deasupra orizontului. Această poziție face ca în emisfera nordică ziua să aibă o durată de 15 ore și 32 de minute și noaptea să aibă doar 8 ore și 28 de minute.
Cele mai vechi scrieri despre solstițiul de vară se referă la o sărbătoare ce marchează “reîntoarcerea soarelui” și datează din antichitate, mai exact din Mesopotamia. În acele vremuri, sărbătoarea ținea 12 zile și, potrivit credinței locale, faptul că soarele “stătea mai mult timp pe cer”, îi permitea zeului Marduk să îmblânzească monștrii haosului.
Solstițiul și Echinocțiul se produc atunci când soarele are o anumită poziție pe cer. În cultura umana, cele două evenimente au fost asociate cu fertiltatea pâmântului.
