Ideea de miracol a fascinat totdeauna omul simplu, dar nu i-a ocolit nici pe întelepţii antichităţii. Şi astăzi se vorbeşte despre miracole care se petrec într-un loc sau altul de pe Terra.

În antichitate, alchimiştii fierbeau plante, disecau animale, puneau la încercare focul sau fenomenele naturii, în speranţa găsirii a ceea ce era de negăsit.

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie, au redescoperit un elixir medicinal din antichitate care pare să aibă efecte benefice asupra unei boli moderne. Substanţa luptă împotriva unei infecţii bateriene ce poate fi fatală şi care se răspândeşte în spitalele moderne.

Mai exact, este vorba despre stafilococul auriu, o bacterie patogenă ce poate produce infecţii supurative sau chiar septicemie. Dacă un pacient s-ar fi prezentat, în urmă cu sute de ani la un botanist, având o rană infectată spre exemplu, el s-ar fi tratat cu un unguent realizat dintr-un amestec de bilă din stomacul unei vaci şi Allium, o plantă din familia usturoiului.

Până recent, reţeta pentru acest remediu medieval a rămas neobservată pe paginile şifonate ale unei cărţi vechi de 1.000 de ani, numită ”Cartea de lipitori a lui Bald”, din biblioteca Institutului de Cercetări Medievale din cadrul universităţii.

Răsfoind textul, specialistul în studii vikinge Christina Lee s-a întrebat ce dezvăluie tratamentele antice despre avansul medicinei de la acea dată, dar şi dacă tămăduitorii din acele vremuri reuşiseră să intuiască antidotul pentru o boală care a fost înţeleasă un mileniu mai târziu.

Lee a tradus reţeta şi a rugat pe un chimist să îi prepare unguentul şi să testeze efectele sale.

În condiţii de laborator, circa una din 1.000 de celule bacteriene a supravieţuit după aplicarea unguentul realizat după reţeta veche de 1.000 de ani.

Ulterior, după introducerea celulelor în şoareci, în jur de 90% au murit.

Freya Harrison, microbiologistul care a realizat experimentul, susţine că a fost absolut uimită de efectele unguentului.

Sursa: LA Times