Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.
La 20 noiembrie este sărbătorită Ziua absurdului, care încurajează oamenii să recunoască faptul că absurdul face parte din viaţă. Absurdul, care se referă la ceea ce este ilogic, nerezonabil sau lipsit de sens, a fost studiat şi descris pe larg.
„Adevărata filozofie a absurdului a început în secolul al XIX-lea, odată cu concepţia filozofului danez Soren Aabye Kierkegaard că oamenii caută să găsească un sens într-un univers lipsit de sens. Pe măsură ce anii au trecut, această filozofie a câştigat popularitate şi a devenit piatra de încercare pentru o mişcare în teatru şi literatură în Europa şi America de Nord.
În anii 1950 şi 1960, apogeul unor mişcări artistice precum Teatrul absurdului şi suprarealismul a dat naştere unui întreg gen de literatură bazat pe comportamente non-sequitur (ilogice) şi pe intrigi fantastice, un exemplu fiind piesa „Aşteptându-l pe Godot” (de Samuel Beckett, 1952), în care o pereche de personaje aşteaptă la un copac să sosească prietenul lor, Godot – pe care nu îl întâlnim niciodată.
Originile Zilei absurdului se potrivesc perfect cu tema: ele sunt în întregime necunoscute. Însă această zi este privită ca o oportunitate de a îmbrăţişa o filozofie nouă şi eliberatoare în tot ceea ce spunem şi facem, doar pentru a vedea cum este să ne ”dezabonăm” de la ordinea şi organizarea normală a vieţii pentru câteva ore.
Absurdul poate fi dificil de definit, deoarece este, prin însăşi natura sa, anti-establishment şi anti-ordine. Adoptarea absurdului ne cere pur şi simplu să trecem direct peste toate regulile tacite pe care tindem să le acceptăm în fiecare zi, de la modul în care ne îmbrăcăm, la modul în care vorbim, la modul în care ne aşezăm într-un loc public.”, scrie AGERPRES.
