Ziua mondială a geologilor se sărbătorește în fiecare an pe 18 septembrie.

Geologia studiază atât compoziția rocilor de suprafață cât și a celor de adâncime, zăcămintele minerale solide, lichide și gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarței terestre, dar și structura de profunzime a planetei noastre, straturile sale lichide succesive, ce se găsesc între crusta solidă a suprafeței Pământului și miezul său greu, alcătuit preponderent din elemente de metale grele topite, fiind supuse la presiuni foarte mari.

„Fazele de cercetare geologică a unei regiuni încep cu cartarea terenului, un accent deosebit acordându-se aflorimentelor (roci la suprafață).
Urmează faza de prospecție cu șanțuri de suprafață, și forare de suprafață care ajută la formarea profilelor geologice, cu luare de eșantioane (probe pentru determinarea conținutului), aceste date se vor înscrie pe o hartă geologică la scară cu aliniamente (cote de nivel).
Prin metode de extrapolare se pot prezice poziția rocilor din adâncime, o examinare amănunțită la nivel microscopic oferă date despre structura mineralogică și paleontologică (fosile) a rocilor. Cercetarea geologică se face și în colaborare cu alte științe ca: matematica, geostatistica și mai ales mineritul.
În România, mărturii legate de utilizarea rocilor utile apar încă din paleolitic. În Antichitate a existat o intensă activitate de minerit, ceea ce presupune o bună cunoaștere a substanțelor care erau exploatate.
Din anul 1906, când a fost fondat Institutul Geologic al României, rezultatele cercetărilor geologiei românești s-au făcut remarcate pe plan mondial.”, scrie Ziarul Unirea