Fluturele este o insectă din ordinul Lepidoptera. În funcție de context, mai ales în limbajul popular, conceptul de fluture include uneori și moliile. Ca și toate Lepidopterele, fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de viață neobișnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă și o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate. Deoarece cele mai multe specii zboară ziua, atrag de regulă atenția. Diversele modele formate pe aripile colorate și zborul lor extravagant și grațios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular.

Fluturii aparțin arborelui evoluționist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în perioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani. Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă), din Fur, Danemarca. Unul dintre cele mai frumos conservate exemplare este un Riodininae (Voltinia dramba) din urmă cu 25 de milioane de ani, găsit într-un chihlimbar din Republica Dominicană.

Fluturii sunt distribuiți în prezent în toată lumea, cu excepția regiunilor foarte calde și aride. A fost estimat un număr de 17,500 de specii de fluturi (Papilionoidea) dintr-un număr de 180,000 de specii de Lepidoptera.

Fluturii se clasifică în fluturi adevărați (superfamilia Papilionoidea), fluturi hesperiide (superfamilia Hesperioidea, engleză skipper), și fluturi-molii (superfamilia Hedyloidea).

Când soarele începe să mângâie pământul cu razele sale, fluturii încep și ei să îşi facă apariţia. Şi nu au cum să treacă neobservaţi, cu aripile lor lungi şi colorate. Iată câteva lucruri pe care poate nu le ştiai despre fluturi. Fluturii sunt insecte, însă datorită aripilor lungi se diferenţiază de această categorie.

Fluturii se mai numesc aripi cu solzi. Corpul este format dintr-o serie de inele intarite cu o substanta numita chitina. Structurile pozitionate pe capul fluturilor sunt asemanatoare si au rolul de a detecta mediul inconjurator. Au creier si ochi bine dezvoltati care sunt deosebiti de sensibili la miscare.Acele antene lungi de pe capul fluturilor au rolul de a detecta mirosul si miscarea aerului. Isi folosesc picioarele pt a gusta planta iar asta le ajuta foarte mult pe femele pt a-si gasi locul potrivit de a-si depune ouale.

Poate suna ciudat, dar fluturii şi moliile au simţuri ale mirosului, văzului şi gustului ascuţite. Organele de gust ale majorităţii fluturilor se află în gura lor.

Multe dintre organele care ţin de miros ale fluturilor se află în antene. Există şi fluturi care miros împrejurimile prin „nasul” din picioarele lor!

Mulţi fluturi au mirosuri sau arome pe care le folosesc pentru două scopuri. Primul dintre ele este folosit ca să atragă exemplarele de sex opus, iar celălalt pentru a alunga inamicii. Mirosul fluturilor de sex masculin vine din solzi localizaţi în buzunarele aripilor lor din spate. În perioada în care le fac curte femelelor, masculii de fluturi „monarh” îşi dispersează mirosul în direcţia femelelor. Din punct de vedere al mirosului, mulţi dintre masculii fluturi seamănă cu flori sau condimente plăcute oamenilor.

Femelele fluturilor produc, în glandele din corpul lor, un miros diferit. Majoritatea acestora sunt neplăcute nasului uman.

Ştiai că gustul organelor unui papilele gustative ale fluturilor sunt mult mai sensibile decât cele ale oamenilor? Ei sunt mult mai sensibili la gustul dulcelui decât papilele noastre. Mâncarea lor principală este polenul din flori, adică un lichid dulce uşor de găsit. Atunci când un fluture gîseşte nectarul dintr-o floare, îşi întinde „limba” lungă şi găurită şi absoarbe lichidul.

Fluturii pot să şi distingă culorile. Ei pot vedea anumite culori în raze ultraviolete. Ei pot vedea chiar şi anumite culori imperceptibile pentru ochiul uman.