Aura Urziceanu, are una dintre cele mai briliante, expresive si improvizationale voci ale timpurilor noastre. Este si va fi o vizionara a jazz-ului. Interpretarile ei vocale, a repertoriului jazzistic si a materialelor componistice si originale, in muzica usoara, pop si jazz, reflecta creatia si interpretarea ei, vocal-artistica, constant noua, proaspata si fantezista.

Cantareata fenomenala – cariera ei, reprezinta o imbinare variata de genuri muzicale: de la pop la folclor, de la muzica clasica la jazz, inclusiv concerte, show-uri de televiziune si jingles (spoturi, reclame radio-tv). A castigat distinctii si premii precum: Europe Cup – Knocke,Belgia-reprezentand Romania; The Europe Prize; si reviews la superlativ in America de Nord : New York Times, Downbeat Magazine, Toronto Life, New Yorker, Coda Magazine, Toronto Star, Canadian Composer, Star Week, The Great American Popular Singers, The Grove International Encyclopedia of Jazz…etc.

Aura a colaborat, cantat si calatorit in lume, avand turnee in: Statele Unite ale Americii, Brazilia, Japonia, Australia si Europa, in concerte cu cei mai mari si importanti muzicieni – instrumentisti americani – precum: Duke Ellington, Quincy Jones, Thad Jones & Mel Lewis Orchestra, Dizzy Gillespie, Art Blakey, Horace Silver, Clark Terry, Stan Gets, a cantat cu Ella Fitzgerald, Sarah Vaughn, Dionne Worick, Joe Williams, Jack Jones etc.

Nascuta la Bucuresti, in 14 decembrie 1946, creste alaturi de fratele ei, violonistul George Urziceanu in casa, cu muzica si vioara clasica…sub indrumarile tutoriale ale tatalui lor, violonistul Nelu Urziceanu, care si-a petrecut 40 de ani din viata in Orchestra Simfonica Radio si ca profesor de vioara la Scoala de Muzica nr.1, din Bucuresti. Aura si George, au deprins si descoperit tainele viorii clasice, au invatat sa sa respecte si sa pretuiasca muzica clasica la justa-i valoare, cu un repertoriu clasic vast, cu dragoste pentru muzica, cu caldura si strictete.

La varsta frageda de 14 ani neimpliniti, dirijorul secund al Orchestrei de Estrada Radio, violonistul Jean Ionescu, o duce pe Aura in studioul 4 al Radioului si ii prezinta orchestratia imprimata a piesei americane, cu titlu si versuri romanesti: “Vreau sa cant si eu la televizor”, care cum declara Aura, “i-au fost de bun augur”, lansandu-se pe undele Radio-ului, apoi, cateva luni mai tarziu, compozitorul George Grigoriu ii incredinteaza Aurei, compozitia lui, intitulata:”Soarele e indragostit de Mamaia”, care, la fel, ii sunt de bun augur, lansand-o la televizor.

La varsta de 16 ani apare in concert de jazz, la Teatrul Evreesc, impreuna cu trio-ul de jazz, condus de pianistul Iancsi Korossy. Peste un an, pleaca in Rusia, in cadrul unui turneu artistic – muzical, tot cu trio-ul condus de Iancsi Korossy, unde obtine un succes extraordinar. Apoi pleaca in Israel cu Teatrul Ion Vasilescu, de unde se intoarce cu reusita unui succes peste asteptarile sale. Pleaca deasemenea in Germania cu formatia lui Horia Ropcea, unde este auzita de un reprezentant al unei agentii care a angajat-o cu contract, sa cante jazz cu un trio german la cluburile militarilor americani. Tot in Germania, dupa o emisiune televizata, unde a cantat o piesa de jazz, un producator de la CBC(televiziunea canadiana) o vede intamplator si ii ofera un contract pentru televiziune si un show la radio…accepta, semneaza si ajunge in Canada.

Dupa ce au auzit-o cei de la televiziunea canadiana, au continuat sa-i ofere contracte din ce in ce mai multe, la show-uri radio-tv in limba franceza si engleza. La un moment dat, patronul unicului club de jazz din Winnipeg, o suna si o invita sa vada clubul si orchestra. Aura s-a dus, a vazut, i-a placut si a semnat contractul care peste 2 saptamani s-a prelungit cu 2 luni si asa s-a implinit anul. Cantand seara de seara, cate doua show-uri, la un moment dat vede afise in oras despre sosirea lui Duke Ellington cu orchestra sa, in concert. Emotionata, decide sa mearga la concert si sa nu cante in acea zi…se razgandeste dupa ce patronul ramane dezamagit de decizia ei, in ciuda faptului, ca toate biletele pentru acea seara erau deja vandute. Constiinta nu a lasat-o si a decis in cele din urma sa nu mearga in acea seara la concert, insa foarte dezamagita. Soarta face ca Duke Ellington, dupa ce isi termina concertul, impreuna cu cativa prieteni si colegi din orchesta lui sa vina la restaurantul chinezesc de dedesubtul clubului, sa manance. Tot soarta si-a semnat binecuvantarea, pentru ca NU erau locuri si mese libere, fapt pentru care, patronul l-a invitat sa mearga sus, in clubul de jazz, sa serveasca o bautura din partea casei, pana se elibereaza prima masa. Ellington a plecat sus, s-a asezat la o masa in spate …Aura si-a facut programul, fara a sti de prezenta maestrului in sala, dupa care primeste anuntul patronului sa mearga la masa din spate a lui Duke Ellington. Dupa momente de emotie, merge la masa, Duke o intreaba ce nationalitate este, ea ii raspunse: “romanca”, o felicita si-i propune ca a doua zi sa se reintalneasca la club sa cante impreuna. Uimita, Aura desigur accepta invitatia, vine a doua zi, canta impreuna …. Duke, impresionat, ii prezinta un bilet de avion sa vina la New York, la agentia lui de impresariat, sa semneze un contract…pe sase ani – pentru inceput! Acesta este inceputul colaborarii cu Duke Ellington.Inceputul anului 1970.

In anul 1971, Aura aceepta invitatia ARIEI (Agentia de Impresariat Romana) sa reprezinte alaturi de Aurelian Andreescu si Mihaela Mihai, Romania, la Festivalul International de Muzica Usoara de la Knocke in Belgia, unde datorita Aurei care primeste de la cei zece membri ai juriului nota 10 pe linie , fapt nemaiintalnit pana atunci, la acest festival, in cele 13 editii anterioare, faciliteaza succesul echipei romanesti. Primeste premiul presei, in valoare de 5000 de dolari americani, fiind aleasa “Cantareata festivalului” si impreuna cu alti patru concurenti (Anglia, Belgia, Franta si Spania) in concurs cu echipa americana, formata tot din 5 persoane, Aura primeste din nou 10 pe linie de la juriu, astfel, castiga Europa concursul, “Cupa Europei” ,cupa soseste la Bucuresti cu Aurelian Andreescu, Mihaela Mihai ajunge in Franta, Aura se reintoarce in America si Romania pastreaza “Cupa Europei” pentru un an.

Aura calatoreste intens in intreaga lume, in concerte cu Duke Ellington si orchestra sa pana in 1974, cand acesta decedeaza. In tot acest timp, dupa regretata moarte a lui Duke Ellington, Quincy Jones, o cauta pe Aura, sa o invite sa cante cu el si orchestra sa, iar dupa 7 luni de cautare, intamplator o gaseste la Toronto, unde venise cu orchestra sa pentru a concerta. Alaturi canta si Aura cu formatia sotului ei. Basistul Ray Brown, care il cunostea pe Ron, sotul Aurei, impreuna cu pianistul Oscar Peterson l-au ales pe acesta (Ron) ca tobosar in trio cu ei, inlocuind-ul astfel pe chitaristul Herbie Ellis. Coincidenta face ca Ray Brown sa-l intalneasca pe Ron Rully la Toronto, pe parcela gigantica a expozitiei anuale din vara, in aer liber, cu 2 concerte mari: unul pe stadionul unde venise Quincy Jones sa concerteze cu orchestra sa si cu Ray Brown, si celalalt, intr-o locatie cu numai 3000 de locuri, unde canta Aura cu formatia sotului ei, Ron. Tocmai terminasera repetitia pentru concertul de seara, cand, Ray il intalneste pe Ron, discuta si i se destainuie despre ultimele 7 luni, de cand a decedat Duke. Quincy, si el, o cauta pe tanara care a cantat cu Duke…Aura. Ron o prezinta pe Aura, Quincy ii propune acesteia sa lucreze impreuna, ea accepta, semneaza si incepe sa cante cu orchestra lui Quincy Jones si Ray Brown la bass. Aura are timp de 2 ani turnee in Statele Unite si Japonia, dupa care renunta si semneaza un contract cu orchestra condusa de Thad Jones si Mel Levis Orchestra, cantand astfel la clubul de jazz Village Vanguard din New York si intreprinzand turnee in SUA si in Europa in tari ca Suedia, Danemarca, Norvegia, in Franta la Nisa, Juan le Penne , Iugoslavia, la televiziune si imprimari LP.

Anii 1980 reprezinta pentru Aura semnarea unui nou format de concerte si turnee in lume: Aura cu format de trio, cvintet personal si format simfonic pentru fiecare tara si oras din turneu. In toti acesti ani, Aura se intoarce in Romania cel putin o data la 2-3 ani impreuna cu sotul ei , cu aparitii la Televiziune, cu concerte si imprimari la Radio si Electrecord, cantand muzica usoara, jazz si folclor, atat compozitii proprii cat si ale faimosilor compozitori romani : Ion Vasilescu, Vasile V. Vasilache, H. Malineanu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Radu Serban, Laurentiu Profeta, Fromi Moreno, Gastron Ursu, Petre Firulescu, Richard Oschanitzky, Titel Popovici, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Joli Kerestely, Gigi Marian, Anton Suteu, Adrian Enescu, Florian Lungu, Marius Popp, Johnny Raducanu, Dan Mandrila, Virgil Popescu, Horia Moculescu, Viorel Gavrila, Octav Firulescu, Catalin Tarcolea, Nicu Alifantis, Doru Caplescu…

Aura compune o serie de piese de muzica usoara in colaborare cu textierii ei preferati: Eugen Rotaru, Dan V. Dumitriu si Andreea Andrei si le imprima la Radio si Tv. Melodia “Vreau sa vii in viata mea” a fost aleasa de public ca fiind melodia anului 1986, cand a avut o colaborare exceptionala si de mare succes cu instrumentistul, compozitorul si orchestratorul Doru Caplescu. In acelas an compune si lanseaza melodiile “Dor de viata” si “Crez”. Urmeaza o serie de noi compozitii: “Matahari Russian Girl” si “Zihronot mi Israel” cu versuri in ebraica semnate Eugen Rotaru, “Dragoste”, “Let him be mine” si “Atata dor”, colaborand cu pianistul-orchestrator George Natsis si cu Ionel Tudor.

Sfarsitul anului 1989 o prinde in Romania, unde soseste pe 4 decembrie si pregateste un concert extraordinar la Sala Radio pentru 29 decembrie. Prinde revolutia si ramane 2 ani in tara.Organizeaza 2 concerte de binefacere pentru copiii orfani, pentru handicapati si pentru batrani si impreuna cu asistentul ei si 2 foto-reporteri ziaristi imparte egal fondurile stranse de la concerte. In 1992 se reintoarce in America sa-si continue colaborarea si executarea contractului cu agentia de impresariat.

Dupa o absenta din tara de 11 ani, o perioada de continua calatorie in turnee internationale cu grupul ei de muzicieni si format simfonic din fiecare oras, se reintoarce la Bucuresti pentru emisiunea Surprize-Surprize, sta 3 zile, dupa care pleca spre America, lucru impus de contractul cu agentia de impresariat.

Apoi, primeste invitatia directorului TVR-ului pentru vara anului 2004, la Brasov, la “Cerbul de Aur” , sa faca parte din juriu si sa cante. Primeste cu bucurie, vine, i se propune sa fie presedinta juriului, multumeste directorului televiziunii si propune, pentru reusita tarii, sa i se incredinteze titulatura de presedinte al juriului, oaspetelui din Elvetia, formand astfel prietenii cu tari vecine si tratandu-ne invitatii cu ospitalitate. Presedintele a acceptat, a fost un festival reusit, iar Aura si televiziunea au fost multumiti.

In perioada 2000-2004, Aura, in America (New York) si Canada, vazand deseori la televizor, la diferite ore, reclame negative despre Romania, (deoarece ea, de la inceputul sosirii ei in America de Nord, a promovat Romania si romanii la superlativ, fie in concerte din intreaga lume, fie la show-uri tv, purtand cu ea si aratand pe ecran harta Romaniei, exact spre est, Bucuresti, sugerand si promitand ca cei ce vor vizita Romania vor ramane impresionati de cat de frumoasa si bogata e tara si cat de bine vor fi tratati de catre romani.Spre bucuria si multumirea ei sufleteasca, a primit scrisori, de-a lungul anilor, de la diverse persoane, e-mail-uri cum ca au fost in Romania, ca au vizitat, cum ca unora le-a placut mai mult, altora mai putin, multumindu-i ca le-a sugerat), a inceput sa se gandeasca cum sa se alature conducerii tarii, sa anuleze aceste propagande negative si sa promoveze Romania frumos, prin cultura ei bogata.

In toamna anului 2005, impartindu-se intre Romania si America, a infiintat la Bucuresti fundatia culturala care ii poarta numele. Pentru promovarea imaginii Romaniei in strainatate, organizeaza concerte de inalta tinuta impreuna cu profesionisti si tineri cu mare talent in toate genurilede muzica, solisti vocali si instrumentisti, cu dansuri populare romanesti, reprezentand toate regiunile de folclor, cu muzica usoara, pop si jazz, aceste concerte fiind sustinute in tara si in strainatate, in ambasadele romane si in institutele culturale romane din tarile europene si de pe teritoriul Americii de Nord. Chiar daca e un proiect indraznet, foarte pretentios, dificil dar nu imposibil, prezentat de fundatie sub egida si patronajul tarii, Aura va continua, va insista, cu speranta ca va reusi.

In anul 2006 a oferit tuturor tinerilor interesati doua zile de auditii muzicale gratuite. S-au prezentat peste 300 de tineri de toate varstele chiar si de peste hotare . Auditia muzicala a avut loc la “Centrul National de Arta Tinerimea Romana”. Aura a ales 20 de tineri , cei mai buni, pentru care, in vara anului 2007, a organizat o conferinta de presa la acelasi sediu, dupa care a prezentat presei si publicului, cei 20 de tineri alesi, intr-un concert pe scena teatrului, tinerii prezentand muzica de folclor, muzica usoara si pop, muzica clasica, si de opereta, vocala – instrumentala si de opera.

In 2009 implementeaza lectii de canto pentru incepatori, avansati si profesionisti, inclusiv master classes in cadrul fundatiei.Va preda lectii cu tinerii deja descoperiti de fundatie si vor fi si noi recrutari.Va lucra vocea-instrument, tehnica vocala si impostatie, solfegii, teorie, istoria muzicii romanesti si internationale, coregrafie, prezenta scenica, originalitatea interpretarii fiecaruia in parte, dezvoltarea auzului muzical, a auzului armonic si repertoriul.

In acelasi timp va continua sa onoreze contractul ei semnat pe viata cu agentia ei de impresariat americana si va pregati noi proiecte cu privire la cariera ei in Romania.