Sau mai bine zis… De cat timp este nevoie pentru a putea trece peste o despărțire…
Statistic vorbind, cam doi ani. Filozofic, cat te tine mintea iar Psihologic, cat te tine inima🙂 Sunt oameni care nu reușesc sa il uite pe celalalt nici dupa o Viata întreaga. Darmite sa intre intr-o alta relatie cu un suflet curat si o inima împăcată. Trist este ca multi o fac, aruncându-se de la „mare înălțime” in bratele celui care poate, de multe ori, nu este pregatit sa ii prindă!🙂 Iar atunci cand sunt prinși, se agata cu bestialitate de gâtul lor, sufocandu-i lent dar sigur cu fantomele trecutului si imaginea lor perpetuata acid in zilele si noptile in care dorm in pat cu unul, dar se gândesc la altul.
Invadând spațiul intim al celui de langa tine cu greutatea suferințelor purtate cu atata masochism in suflet. Un „celalalt” din trecutul neuitat si neiertat. Asa cum am mai spus și intr-un alt eseu: Niciun partener din viitor nu ar trebui sa fie pedepsit pentru păcatele partenerilor din trecut. O nuanță atât de fina cu care multi se șterg la nas atunci cand vine vorba despre ea.
Si mai sunt si cei care țopăie nevrotic din „floare in floare”, precum o albina ce isi vizitează prietenii. Sunt adepții relațiilor pansament, dar un pansament pe care il mototolești si apoi il arunci in coșul inimii, dupa ce te-ai folosit grobian de el in oblojirea rănilor. Sa mergi de mana pe strada cu cineva si sa porti in minte si inima pe altcineva e crunt. E o pedeapsa aspra a sufletului celui ce o poarta. Dar si a celui ținut de mana. O lipsa de educație a spiritului. Un travaliu atât de greoi si neasumat pe care multi il ignora cu desăvârșirea omului care le stie pe toate. A celor care se plang ca nu le place sa fie singuri iar mai apoi se plang de ‘Singurătatea in doi’. Un cerc vicios din care nu se poate ieși atât de usor. Cu iubirea nu-i de joaca. Te poti arde atât de usor insa, mai mult decat atât, ii dai foc si celui de langa tine. Cand el, de fapt, nu ti-a cerut decat un foc pentru a-si aprinde Țigara! :)) Iar tu i-ai aprins sufletul si ai uitat sa il mai stingi. O forma ușoară de barbarism a celui care a încetat sa se iubească pe el însuși.
Si mai sunt acele guri uscate si deshidratate in Ego care spun ca nu ai nevoie de nicio perioada „tampon” pentru a intra intr-o relatie noua. Nu este nevoie de timp pentru niciun fel de curățare si dezintoxicare a sufletului. E ca si cum te-ai muta in casa unui alt om. Dar pana si acolo trebuie schimbat ceva. Poate o noua zugrăveala, o noua mobila, un nou televizor, o noua usa si o noua sonerie a inimii!🙂 Asta in cazul in care accepti sa te muți in „mizeria” celui dinaintea ta, respirând praful trecutului si al timpului oprit in loc.
Si totuși, de cat Timp e nevoie pentru a-l uita pe celalalt? Depinde…
Poate ca totuși nu e vorba de „uitare”, ci mai mult de iertare.
In primul rand, iertarea ta! Pentru ca atunci cand ierti un fost partener nu înseamna ca l-ai uitat. Inseamna ca te-ai iertat, in primul rand, pe tine!
Citeste mai multe pe:
https://www.facebook.com/alexandruchermeleu
