Ce-ar fi fost dacă… Sau cum ar fi arătat lumea dacă trei evenimente istorice ar fi avut un alt deznodământ.
Istoria altenativă a fost atât o sursă de inspiraţie pentru autorii de romane SF cât şi un exerciţiu de imaginaţie pentru istorici. Mai jos aveţi trei scenarii cu privire la modul în care ar fi putut să arate lumea astăzi, dacă anumite lucruri s-ar fi petrecut altfel decât în realitate.
Ce s-ar fi întâmplat dacă romanii ar fi câştigat bătălia de la Teutoburger Wald?
Nimeni nu ar mai vorbi engleza.
În cartea What if?, editată de Robert Cowley, istoricii s-au întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă anumite evenimente ar fi avut un alt deznodământ. Un eseu scris de Lewis H. Lapham, redactorul-şef de la acea dată a revistei Harper’s Magazine, s-a axat pe o confruntare mai puţin cunoscută care a avut loc în secolul IX între legiunile romane şi triburile germanice, bătălia de la Teutoburger Wald.
Germanii, conduşi de Arminius, un prinţ al tribului Cherusc, au reuşit să înfrângă trei legiuni romane (aproximativ 25.000 de soldaţi) conduse de senatorul Publius Quinctilius Varus. Bătălia a fost una decisivă. În urma sa, Imperiul Roman a decis să renunţe definitiv la politica de expansiune pe teritoriile germanice.
Lapham scria că dacă romanii ar fi câştigat, istoria lumii ar fi fost cu totul alta. Ruinarea Imperiului Roman ar fi fost evitată, ”moartea lui Iisus… pe o cruce despre care nu s-ar fi ştiut nimic, limba engleză nu ar fi apărut şi nici nevoia sau oportunitatea unei reforme protestante”.
Ce s-ar fi întâmplat dacă preşedintele american Franklin Roosevelt ar fi fost asasinat în 1933?
Omenirea ar fi colonizat Luna, Venus şi Marte până în 1962.
Orice realitate imaginată de scriitorul american de science fiction Philip K. Dick, autor a unor romane care aveau să inspire filme precum Blade Runner sau A Scanner Darkly, promite să fie una interesantă. În cartea sa din 1962, The Man in the High Castle, care l-a consacrat drept un autor SF de top, acţiunea se petrece într-o lume în care Axa (alianţă din care făceau parte, printre alte state, Germania nazistă, Imperiul Japonez, Italia, Uniunea Sovietică, dar şi România) câştigă cel de-Al Doilea Război Mondial în 1947. Ulterior, lumea este împărţite între statele care au format această Axa. Acest scenariu porneşte de la premisa potrivit căreia tentativa de asasinare a lui Giuseppe Zangara împotriva preşedintelui american Franklin Roosevelt reuşeşte. Sub conducerea lui John Nance Garner (vicepreşedintele lui Roosevelt) şi ulterior a candidatului republican John W. Bricker, Statele Unite nu reuşesc să depăşească Marea Depresiune. Prin urmare, SUA nu se implică în război. În 1962, sclavia devine din nou legală, iar puţinii evrei rămaşi se ascund sub nume false. Cu toate acestea, naziştii au bomba cu hidrogen care le permite să dezvolte tehnologii de zbor super-rapid, tehnologii care duc la cucerirea spaţiului şi colonizarea unor planete.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Creştinismul nu ar fi ajuns în vest?
Iluminismul ar fi început mai devreme şi ar fi durat 1.000 de ani.
Filosoful francez Charles Renouvier sugerează, în cartea sa Uchronie (1876), posibilitatea unei istorii alternative în care Creştinismul nu s-ar fi răspândit în vest cu ajutorul Imperiului Roman ca urmare a unor evenimente ce s-ar fi putut derula uşor altfel, în timpul domniei lui Marc Aureliu. În acest scenariu, cuvântul lui Dumnezeu s-ar fi răspândit în Europa de est, însă, Europa centrală şi de vest s-ar fi bucurat de un mileniu de cultură. Când Creştinismul ar fi ajuns şi în Occident, acesta ar fi fost absorbit într-o societate cu o pluralitate de religii.
