În fiecare zi consumăm alimente procesate care au în compoziţia lor elemente atât de dăunătoare pentru sănătate, încât în unele ţări au fost interzise.

În ultima perioadă, Uniunea Europeană, China, precum şi alte mari state de pe mapamond au început să elimine de pe piaţă mâncărurile procesate care pun în pericol viaţa oamenilor, lucru care nu se întâmplă însă şi în Statele Unite ale Americii. Aşadar, nu este de mirare de ce obezitatea şi bolile asociate acesteia (diabet, boli de inimă etc.) sunt principala cauză a deceselor din SUA.

Aditivii alimentari

Specialistii recomanda sa ocolesti produsele pe a caror eticheta se afla mai mult de 10 ingrediente. Iar daca pe aceasta lista se afla si urmatorii aditivi alimentari, ar fi bine sa uiti definitiv de ele.

Grasimile trans

Ele se pot gasi si in stare naturala in carnea animalelor, insa pot fi folosite pe post de conservanti in diverse produse alimentare. Grasimile trans se gasesc in margarina, ulei hidrogenate, chipsuri, biscuiti, produse de patiserie si fast-food. Grasimile trans conduc la aparitia atacurilor de cord si cerebrale, bolilor cardiovasculare, diabetului, creste colesterolul si inflamatiile. Grasimile trans au fost interzise in Danemarca.

BHA si BHT (E320)

Butilat hidroxianisol si butilat de hidroxitoluen, mai pe scurt BHA si BHT, sunt pe cat de greu de citit, pe atat de nesanatoase. Cele doua substante contribuie la pastrarea “vie” a culorilor si aromelor din alimente. Din pacate au efecte neurologice care pot conduce la tulburari de comportament si, de asemenea, pot genera cancer.
Glutamat monosodic (E621)

Poate ca numele iti suna cunoscut. Glutamatul monosodic (GMS) este o substanta care se foloseste pentru imbogatirea gustului dressing-urilor pentru salate, chipsurilor, supelor, taiteilor, produselor semipreparate si de fast-food. Substanta suprasolicita celulele organismului, epuizandu-le pana la moarte. Consumul regulat de alimente care contin GMS da reactii adverse precum: depresie, dezorientare, tulburari de vedere, oboseala cronica, dureri de cap si obezitate. De asemenea, subtanta “pacaleste” creierul, iar acesta nu mai poate transmite mesajul de satietate.

Sirop de porumb cu fructoza

Aceasta substanta este folosita ca indulcitor in foarte multe produse, de la paine, produse de patiserie, pana la bomboane si iaurturi cu arome. Siropul de porumb poate contribui la cresterea colesterolului si la aparitia diabetului.

Substanta mai poate fi intalnita in alimentele procesate, dressing-uri pentru salate, legume conservate, cereale indulcite.

Indulcitori artificiali

Aspartamul (E951), cunoscut si sub denumirea de Nutrasweet, este des intalnit pe eticheta produselor considerate “Light” sau “fara zahar”. Aspartamul nu este numai o substanta cancerigena, dar si o neurotoxina care odata intrata in sange se transforma in formaldehida. Efectele secundare ale unui consum regulat de aspartam sunt: pierderi de memorie, scaderea abilitatilor cognitive, oboseala cronica, migrene, lesin, confuzie mintala, Parkinson, Alzheimer, scleroza multipla, tumori la creier, depresie, atacuri de panica, ameteli.

Aspartamul poate fi gasit in sucurile fara zahar, in jeleuri si gelatine, in guma fara zahar, in produsele de patiserie, cereale, pasta de dinti, vitamine masticabile, ceaiuri imbuteliate etc.

Coloranti

Cei mai intalniti coloranti alimentari pot conduce la grave tulburari de comportament in cazul copiilor, iar in unele cazuri la cancer. Iata care sunt cei mai des folositi coloranti:

– Albastru (E133) este interzis in Norvegia, Finlanda si Franta. Poate genera tulburari cromozomiale.

– Rosu (E124) a fost interzis in 1990, dupa 8 ani de dezbateri aprinse. Poate cauza cancer la tiroida, tulburari cromozomiale. Desi a fost interzis, el se mai afla inca diverse produse de pe piata, pana la epuizarea stocului.

– Galben (E110) si tartrazina (E102) sunt interzise in Norvegia si Suedia. Ele afecteaza rinichii, glandele suprarenale si cromozomii.

Nitrat de sodiu

Iata o alta substanta folosita pe post de conservant, colorant si aroma. Desi numele poate nu pare toxic, substanta este cancerigena. Odata ajunsa in sange ea poate cauza distrugerea organelor interne (ficat si pancreas). Daca vedeti o carne stralucitor de rosie, ocoliti-o, este clar ca a fost tratata cu nitrat de sodiu. Desi in Statele Unite, substanta a fost interzisa, procesatorii au avut in cele din urma castig de cauza, motivand ca nu au un alt produs pe care sa-l folseasca la conservarea alimentelor pe care le procesau.

Nitratul de sodiu poate fi gasit in hot-dog, bacon, sunca, peste afumat si mai toate tipurile de carne procesata.

Sulfit de sodiu (E221)

Este o substanta care se regaseste in vinurile varsate, insa mai poate fi intalnita si in alimentele procesate si fructele uscate. Persoanele sensibile la sulfit de sodiu se pot confrunta cu dureri de cap, tulburari de respiratie si iritatii. In cazurile extreme se poate ajunge la deces.

Dioxid de sulf (E220)

Aditivii pe baza de sulf sunt toxici, iar in Statele Unite au fost interzisi in tratarea fructelor si legumelor proaspete. Printre efectele adverse ale intrarii in contact cu aceste substante se numara tulburari respiratorii, astm, tensiune arteriala scazuta, soc anafilactic. De asemenea, dioxidul de sulf “ataca” si distruge vitaminele B1 si E din organism. Nu este recomandat copiilor si nici adultilor care sufera de conjunctivita, bronsita, emfizem, astm bronsic, boli cardiovasculare. Dioxidul de sulf poate fi gasit in bere, sucuri, fructe sucate, vin, otet, produse din cartofi.

Efectele consumului unor astfel de substante se vor vedea in timp, in cinci, poate in 10 ani. Desi va fi foarte greu sa le eliminam total din alimentatia noastra, macar sa incercam sa limitam ingerarea lor. Iar primul pas ar fi renuntarea la produsele procesate, indiferent de tipul lor.