La Mulţi Ani, Corina Chiriac!

Interpreta melodiei „Opriţi timpul“ împlineşte astăzi 75 de ani. Pentru celebra solistă, această perioadă a însemnat o viaţă de muzică.

Corina Angela Chiriac, una dintre cele mai îndrăgite cântăreţe de muzică uşoară din România, s-a născut la 26 octombrie 1949 în Bucureşti, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, compozitorul Mircea Chiriac (1919–1994), a fost profesor la Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti. Mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002), a fost profesoară de pian la acelaşi Conservator. Aceştia o familiarizează de la cea mai fragedă vârstă cu lumea sunetelor. Copil fiind, studiază pianul la început cu mama sa. Ajungându-se la concluzia ca ar fi mai studioasă cu o profesoară străină, s-a apelat la o prietenă a familiei, pianista Rodica Suţu, una din ultimele descendente ale familiei domnitoare Suţu. Nu a putut să înveţe pianul prea mult deoarece degetele mici de la fiecare mână erau prea scurte pentru atingerea corectă a octavelor. În anul 1955 se înscrie la Şcoala de muzică Nr.1, din Strada Principatele Unite (Bucureşti) (vioară principal/pian secundar) unde studiază vioara timp de 6 ani, având ca profesor, pe George Manoliu, cu asistenţii Petre Munteanu şi Ilarion Ionescu – Galaţi, dirijor şi muzician. Cursurile liceale le-a susţinut la Liceul Special de Muzică nr.1 din Bucureşti, clasele de vioară, sub îndrumarea unor prestigioase nume ale muzicii româneşti.

În 1965 debutează radiofonic la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa” din Bucureşti, în cadrul concursului „Debuturi”. Câştigă premiul de popularitate al celui mai tânăr concurent cu două compoziţii proprii şi melodia „Pe valea Prahovei” de George Grigoriu. Preşedintele juriului: compozitorul George Grigoriu.

În 1967 după ce termină liceul „Nicolae Bălcescu”, este admisă ca studentă la IATC „I.L. Caragiale” (actualul ATF) din Bucureşti, clasa actorie Constantin Moruzan – Mihai Mereuţă. A mai studiat şi cu regizorul Mony Gellelter şi Adriana Piteşteanu. A fost colegă de generaţie cu: George Mihăiţă, Florin Zamfirescu, Gelu Colceag, Tamara Creţulescu, Mihaela Arsenescu, Mircea Diaconu, Carmen Maria Struja, Ştefan Velniciuc.

Debutează la Teatrul de comedie din Bucureşti, cu un rol secundar în piesa „Sfântul” de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu.

Face parte din echipa de studenţi actori care fac figuraţie la teatru, studiourile Buftea şi TVR.
Anii 1968-1969 au însemnat apariţii muzical-literare în cadrul clubului de presă al Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa”, care îi aduc primele cronici în ziarele vremii.

În 1970 a debutat la concursul televizat „Steaua fără nume“, unde a obţinut nota maximă, 10, din partea juriului. În acelaşi an au început turneele peste hotare. A reprezentat România la Festivalul „Cerbul de Aur“ din 1971, unde a primit „Cerbul de bronz“.

În 1988 a plecat în turneu în SUA şi a rămas să locuiască la Los Angeles. În 1994, după o absenţă de şase ani, Corina Chiriac a revenit în România, unde reia activitatea muzicală şi prezintă câteva emisiuni de divertisment. Dintre şlagărele care au făcut-o celebră: „Strada Speranţei“, „Inimă, nu fi de piatră“, „Uită nostalgia“, „Vorbe de foc“, „Ce mică-i vacanţa mare“ , „O clipă de sinceritate“.