Dacă aș putea să îți presar flori în inimă, as face-o. Le-aș uda zi de zi, numai pentru a nu pierde din aroma ființei tale. Aș crește trandafiri și te-aș ruga să rupi spinii în care ma înțep de fiecare dată când mâinile mele vor sa îți atingă sufletul.
Dacă aș putea să mă îmbrac cu hainele tale, m-aș îmbraca. Pentru a nu pierde mirosul pielii tale atunci când îți iei rămas bun fără să îmi spui nimic. M-aș parfuma zi de zi si noapte de noapte cu bluza ta și mi-aș aminti de tine așa cum ochii tăi își amintesc buzele mele lipite de ale tale.
Dacă aș putea să mă prefac într-o țigară, as face-o. Te-aș lăsa să tragi din mine și sa ma fumezi pana ma transformi în scrum. Apoi m-ai împrăștia în golul bătăilor de inimă și ai râde de mine, cu vântul.
Dacă aș putea să mă prefac în aer, ți-aș invada nările și gura și te-aș implora sa ma inspiri. Iar mai apoi, sa iti ții puțin respirația. Numai așa ma poți simți pe dinăuntru. Iar mai apoi sa ma expiri. Printre gânduri și șoapte ferite.
Dacă aș putea să mă transform într-o oglindă, te-aș lăsa să te uiți la mine și sa te vezi pe tine. Ți-aș urmări mișcările cu grijă și le-aș reda ca pe un diafilm de emoții și trăiri. Apoi te-aș privi cum ieși din camera ce miroase a noi.
Dacă aș putea să mă prefac în cafea, ți-aș asculta vocea și te-aș ruga sa ma savurezi încet și fără tremur. Nu as avea nevoie de zahar. Căci buzele tale ar fi suficiente.
Dacă aș putea să te mai văd, măcar o dată, mi-aș suda buzele mele de ale tale, mâinile ți le-aș lua în dar, trupul tău l-aș lipi de al meu și nu ți-aș mai da drumul.
Dacă aș putea să îți spun cat de mult Te iubesc, as spune-o.
Dar tu știi deja…
Citește mai multe pe:
www.facebook.com/alexandruchermeleu
