În urmă cu un an pe 11 februarie o veste cădea ca un fulger, poetul, omul de cultură, Octavian Doclin pleca dintre noi, cu doar câteva zile înainte de a fi împlinit 70 de ani. Pentru aniversarea a 70 de ani era pregătită lansarea unui volum pe care din păcate l-au primit imediat după înmormântare doar pritenii, cunoscuții și cei care l-au iubit și apreciat. Astăzi, într-un comunicat de presă Joseph Erwin Tigla a precizat:” Închei cu o poezie pe care am citit-o la o manifestare fără Tavi, după ce l-am petrecut pe ultimul său drum, în Cimitirul nr. 3 din Reșița, de unde, de sus de unde se află, poate „privi” ORAȘUL SĂU IUBIT, de sus…
JOCUL
Octavian Doclin
Aseară a trecut pe la mine moartea
provocându-mă la o partidă de pocher
(afară ploua în casă era întuneric)
odată jocul început ne supravegheam mișcările
la lumina intermitentă a fulgerului
(suficientă totuși să observ cum adversarul miza pe o carte
ascunsă inabil în mâneca stângă):
cip – și simții cum un șarpe îmi trece peste picioare
venind tocmai din ascunzătoarea lui din bibliotecă
pas parol – și mâna îmi îngheță în aer
ca inelele din trunchiul copacului
blaint – și lumina orbitoare a fulgerului
îmi desprinse varul de pe ochi
care zornăi pe masă mai tare ca banii
noaptea era pe sfârșite moartea plecase
iar eu acum după ce am trăit și transcris toate acestea
ca un sărut ce se retrage obosit și discret în colțul buzelor
plec să mă culc în interiorul poemului
închizându-i toate ușile
și spunându-vă sincer și binedispus
bună dimineața odihniții mei
jucați în numele meu revanșa.
(din vol. Octavian Doclin: O sută și una de poezii. Antologarea poeziilor, selecția reperelor critice și nota bio-bibliografică de Ada D. Cruceanu.
Octavian Doclin a fost memnbru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1982, în perioada 1990 – 2005 a fost membru în Comitetul de conducere al Filialei Timişoara a USR. De-a lungul anilor a colaborat la zeci de reviste de literatură din țară și a publicat în zeci de romane colective. A debutat în anul 1968, revista Vîrste cărăşene a Liceului din Grădinari, cu grupajul de versuri „Trei teme despre meşterii lutului”, iar în anul 1970 debutează în revista Orizont, Timişoara semnând pentru prima dată cu numele literar adoptat de atunci, Octavian Doclin, cu poezia „Galilei”. Debutul editorial a avut loc în anul 1970 cu volumul Ritmuri din Ţara lui Iovan Iorgovan. Culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde. A tipărit din 1970 și până în 2020 48 de titluri, ultimele sunt ” O sută și una de poezii” și „Privirea peste umăr (…şi cu cît mai mult mă uit în urmă). Poeme 2018 – 2019; Elogiu poemului liber şi mîinii care-l gîndeşte la ieşirea din Subterană pentru ultima oară.
