Dragul meu soț

Să știi ca nu îmi pare rău că te-am cunoscut. Dacă nu s-ar fi întâmplat asta, nu as fi ajuns să mă cunosc pe mine. Nu regret că m-ai luat de soție. Dacă nu mă luai tu, mă lua altul. Și poate era mai rău. Nu mă mai supăr atunci când vrei să pari puțin căsătorit în fața pitipoancelor care și-ar deschide picioarele, numai pentru că tu le-ai deschis portiera mașinii la care încă mai plătesc credit, atunci când m-ai prostit să-l fac pe numele meu.

Nu mă mai enervez de fiecare dată când îți găsesc verigheta ascunsa în buzunarul de la pantalonii ce s-au dat jos, de atâtea ori, în fața unor depravate ce nu au înțeles că iubirea nu trece numai prin stomac. Nu mă mai irita nopțile când te întorci acasă, crezând că dorm buștean. Atunci când îți arunci, grăbit, cămașa apretata de proasta de lângă tine. Iar dacă urmele de ruj, răsfirate nonșalant pe guler, nu le-ai putut „apreta”, le-ai fi putut măcar ascunde. Din bun simț. Împreună cu fondul de ten ce îți gâdila, nevinovat, barba.

Nu-mi pare rau că ți-am spălat chiloții. O femeie care iubește mai trebuie s-o facă și pe asta. Nici că ți-am pregătit, în fiecare zi, o masa caldă. Când tu erai cu dânsa-ntr-însa, eu amestecam în ciorbă. Crezând că puiul meu e în ședință.

Iar dacă până-acum nu te interesa … acum ai și profil de Facebook. Apari și single. Deși n-ai dat vreodată impresia ca ești „luat”.

Nu mă agit să-ți mai verific telefonul. Era mereu pe silențios. De asta nu îmi răspundeai atunci când te sunam, de dor. Nu-l auzeai. Pe mine nu mă mai auzi demult. Plecai cu el la budă, la serviciu și chiar atunci când te puneai să dormi. Era aproape. În loc s-adormi cu mine-n brațe, tu adormeai cu el în mână. Și-o pernă îmbibata în parfum necunoscut nărilor mele.

Nu mai întreb când vrei să pleci și unde. Că mergi la bere sau la curve, la fotbal sau la prieteni vechi, la pescuit sau agățat. Totuna.

Nu te voi blestema în ceasuri grele. Nu te voi înjura când ești departe. Atunci când vei muri de foame, în pauzele de coafor. Atunci când n-o să te mai sune nimeni, de dor. Când hainele le vei spala tu singur. Când nu se vor uita în ochii tai, ci în oglindă.

Însă voi plânge pentru tine.

Atunci când proastele din viața ta vor face din barbatul care-ai fost, ruine. Când visele se vor schimba în scrum.
Când ele nu te vor iubi… ca mine.

Foto: goodgirlsinc (Emily Post)

Citeste mai multe pe:

https://www.facebook.com/alexandruchermeleu

Post Author: Alexandru Chermeleu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *