După 200 de ani de absență din pădurile noastre, zimbrul tinde să devină o obișnuință în fauna montană.
Avem aproximativ 200 de exemplare care se înmulțesc în sălbăticie și își extind teritoriul, semn ca s-au acomodat perfect.
Acum este sezonul în care vin puii pe lume, iar biologii constată că, de la un an la altul, numărul acestora aproape că se dublează.
Puii de zimbru cântăresc la naştere între 24-27 kg şi se bucură de protecţia şi experienţa animalelor adulte care pot ajunge până la 920 kg şi măsura doi metri lungime.
Aceştia au blană roşiatică la naştere, dar după câteva luni, blana începe să se schimbe într-o nuanţă ciocolatie şi încep să năpârlească aşa cum fac adulţii.
Culoarea şi densitatea blănii de zimbru variază în funcţie de anotimp.
Grupurile constau din femele adulte, pui şi tineri cu vârste de 2-3 ani.
Masculii adulţi părăsesc grupul şi revin doar în perioada de împerechere şi iarna.
Reintroducerea zimbrilor în pădurile României a început acum 10 ani, când au fost aduși zimbri din Germania, Polonia, Suedia, Franța, Italia, Belgia.
Prezența zimbrilor aduce beneficii biodiversității, dar și comunităților.
Ei consumă hrană vegetală și menține spațiile deschise, pășunile și creează microhabitate pentru apariția altor specii.
Putem vorbi de un impact pozitiv și un rol pozitiv al zimbrului pentru economia locală și prin dezvoltarea ecoturismului.
Însă, reamintim că în urma cu câteva zile, locuitorii din apropierea satului Ohaba au avut nevoie de sprijinul jandarmilor cărășeni după ce mai mulți zimbri au intrat în gospodăriile oamenilor.
Jandarmii au reușit să îndepărteze animalele, folosind mijloacele acustice, după care au solicitat sprijinul reprezentațiilor ONG-ului care se ocupă de protejarea zimbrilor, iar ulterior, animalele au fost readuse în habitatul natural, departe de zonele locuite.
Zimbrii sunt monitorizați, atât cu ajutorul tehnologiei, cât și de către rangeri.
Zimbrii au dispărut din pădurile noastre în urmă cu 200 de ani, iar principala cauză a fost vânatul excesiv pentru carne.
