Elicopterul este un vehicul aerian motorizat, din categoria aeronave cu aripă rotativă, care poate decola și ateriza pe verticală și a cărui susținere și mișcare sunt asigurate de una sau mai multe elice care se rotesc în jurul unor axe verticale. Calitatea sa este că poate ateriza pe un spațiu extrem de redus ori se poate menține în aer într-un punct fix. Funcționarea sa se bazează pe momentul forței produs de elici.

Una din cele mai mari inventii ale omenirii, elicopterul nu este doar un aparat de zbor, ci are mai multe aplicatii in diferite domenii. Dar v-ati intrebat vreodata cine a inventat elicopterul? Ei bine, haideti sa aflam impreuna cine este inventatorul elicopterului si de ce este o inventie atat de importanta.

Elicopterul este un aparat de zbor motorizat cu aripa rotativa, care ii permite decolarea si aterizarea pe verticala, iar miscarea si sustinerea sunt asigurate de una sau mai multe elice care se rotesc in jurul unor axe verticale. Cele mai importante calitati ale elicopterului sunt aterizarea pe un spatiu extrem de redus unde alte aeronave nu pot ajunge si mentinerea in aer intr-un punct fix.

Istoria elicopterului incepe in China anilor 400 i.Hr., unde copiii se jucau cu jucarii zburatoare realizate din bambus. Elicopterul din bambus functiona prin rotirea unui bat atasat la o elice. Rotirea crea portanta, iar jucariile zburau in momentul in care erau eliberate. Elicopterul de jucarie chinezesc a fost introdus in Europa si a aparut in picturi si alte lucrari renascentiste. Cercetatorii Vestului Timpuriu au dezvoltat aparate de zbor bazate pe modelul chinezesc original.

La inceputul anilor 1480, Leonardo da Vinci a creat un design pentru o masinarie care putea fi descrisa ca un “surub aerian”. Notitele sale sugereaza ca da Vinci a construit mai multe modele de dimensiuni reduse, dar nu exista indicatii ca ar fi reusit sa gaseasca o cale pentru a opri rotorul din a roti si aparatul. Odata cu cresterea si acceptarea cunostintelor stiintifice, oamenii au continuat sa urmareasca ideea zborului pe verticala. Mai multe din modelele ulterioare s-au apropiat mai mult de jucaria antica chinezeasca din bambus cu elice, decat de “surubul” lui Leonardo.

In iulie 1754, rusul Mikhail Lomonosov a dezvoltat un model de mici dimensiuni coaxial realizat dupa modelul chinezesc, dar operat cu ajutorul unui dispozitiv cu arc si l-a prezentat la Academia de Stiinte din Rusia. Era operat de un arc si a fost sugerat drept o metoda pentru a ridica intrumentele meteorologice.

Cuvantul “elicopter” este atribuit lui Gustave de Ponton d’Amecourt, un inventator francez care a prezentat si un model de mici dimensiuni operat cu puterea aburului. Desi s-a sarbatorit folosirea inovativa a unui nou metal, aluminiul, modelul nu s-a ridicat niciodata de la pamant, dar contributia lingvistica a lui d’Amecourt a supravietuit si a fost folosita pentru a descrie zborul pe verticala pe care acesta si l-a imaginat.

Jan Bahyl, un inventator slovac, a adaptat motorul cu combustie interna pentru a opera modelul sau de elicopter care s-a ridicat la 0,5 metri de sol in 1901. Pe 5 mai 1905, elicopterul sau a atins o altitudine de patru metri si a zburat mai mult de 1500 de metri.

In 1906, doi frati francezi, Jacques si Louis Breguet au inceput sa experimenteze aripile pentru elicoptere. In 1907, aceste experimente au condus la realizarea aparatului de zbor “Gyroplane No.1”, probabil cel mai vechi model de quadrocopter cunoscut. Desi nu se cunoaste cu certitudine data, undeva intre 14 august si 29 septembrie 1907, “Gyroplane No.1” s-a ridicat la 0,6 metri de pamant timp de un minut. Aparatul era extrem de instabil si avea nevoie de cate o persoana la fiecare colt al acestuia pentru a-l mentine stabil, astfel “Gyroplane No.1” a fost considerat a fi primul aparat de zbor controlat de om, dar nu avea un zbor liber si independent.

In acelasi an, inventatorul francez, Paul Cornu a proiectat si construit un elicopter care folosea doua rotoare de 6 metri ce se roteau in directii opuse, operate de un motor “Antoinette” de 24 CP (18 kW). Pe 13 noiembrie 1907, aparatul l-a ridicat pe inventator la 0,3 metri de pamant si a stat timp de 20 de secunde. Desi acest zbor nu a intrecut zobrul aparatului “Gyroplane No.1”, este considerat ca fiind primul zbor cu adevarat liber cu un pilot. Elicopterul lui Cornu a mai efectuat cateva zboruri si a atins o altitudine de aproximativ 2 metri, dar s-a dovedit a fi prea instabil si proiectul a fost abandonat.

Pe rand, Raul Pateras-Pescara de Castellucio, Etienne Oehmichen, George de Bothezat(Gheorghe Botezatu), Albert Gills von Baumhauer, Arthur M. Young, Oszkar Asboth, Corradino D’Ascanio, Boris N. Yuriev, Alexei M. Cheremukhin si Nicolas Florine au proiectat si construit modele de elicoptere care au marcat inceputul dezvoltarii elicopterului si au adus noi imbunatatiri acestui aparat.

Heinrich Focke a fost licentiat in 1933 la Focke-Wulf sa produca autogirul “Cierva C.30”. Focke a proiectat primul elicopter practic cu doua rotoare transversale din lume, “Foke-Wulf Fw 61”, care a zburat pentru prima data pe 26 iunie 1936. Elicopterul a doborat toate recordurile elicopterelor in anul 1937, oferind o demonstratie de zbor cum numai autogirul realizase inainte.

In 1951, la insistentele celor din Departamentul Marinei, Charles Kaman si-a modificat aparatul “K-225”, un concept de elicopter cu doua rotoare al carui pionier a fost Anton Flettner in 1939, intr-un model cu motor cu turbina, asemenea modelului “Fl 265” cu motor cu piston proiectat in Germania. Adaptarea motorului cu turbina a oferit o cantitate foarte mare de putere elicopterului lui Kaman. Pe 11 decembrie 1951, “Kaman K-225” a devenit primul elicopter cu turbina din lume. Doi ani mai tarziu, pe 26 martie 1954, un alt elicopter Kaman, un “HTK-1” modificat a devenit primul elicopter cu doua turbine care a zburat vreodata. Totusi, aparatul Aviatiei Sudice “Alouette II” a fost primul elicopter produs cu un motor cu turbina.

Datorita caracteristicilor elicopterului, abilitatea de a decola si a ateriza pe verticala, mobilitate si posibilitatea de mentinere in aer in punct fix, a fost ales pentru a efectua sarcini care nu erau posibile cu alte aeronave inainte. Astazi, utilizarile elicopterului includ transport de persoane sau marfuri, folosinte militare, in constructii, in lupte antiincendiu, operatiuni de salvare, turism, transport medical si multe altele.