În fiecare an, ziua de 31 mai atrage atenția asupra efectelor nocive și mortale ale fumatului și fumatului pasiv. Ziua mondială antifumat urmărește să descurajeze consumul tutunului în orice formă și face apel la oameni, la public și la guverne să ia măsuri pentru a promova un stil de viață fără fumat.

Inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) evidențiază în fiecare an o temă care diseminează un mesaj unitar global, campania din 2019 urmărind conștientizarea expunerii la tutun și a efectelor sale nocive asupra sănătății plămânilor, de la cancer până la insuficiența respiratorie cronică.

După aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale sa devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1.1 miliarde de fumători în întreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate; în ţările în curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane), marea lor majoritate fiind bărbaţi, dar constatându-se o creştere în rândul femeilor. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun. În 2002 fumatul a ucis 4 milioane de oameni, dintre care 1.2 milioane europeni. Până în anul 2020 această unealtă a morţii va ridica numărul deceselor la 10 milioane de fumători pe an. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare, datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de globalizarea industriilor transnaționale ale tutunului.

Ştiaţi că, totuşi, până acum nimeni nu a putut confirma 100% că fumatul este dăunător pentru sănătate.

Este adevărat că fumătorilor înrăiţi li se micşorează volumul plămânilor, după o solicitare fizică, pulsul se măreşte considerabil, insuficienţa respiratorie este mai mult caracteristică fumătorilor decât nefumătorilor. Este demonstrat fumătorii au metabolismul mai activ, de aceea se îngraşă mai greu şi pierd în greutate mai mult. Încă nu s-a cercetat până la capăt cât sunt de periculoase pentru sănătate aceste schimbări.

70% din oamenii care decedează de cancer pulmonar sunt sau au fost fumători.

Insuficienţa respiratorie apărută în urma urcării scărilor până la etajul 5 nu e de bine. În schimb fumătorii cu 15% mai repede rezolvă testele pentru determinarea coeficientului de inteligenţă. Şi mor de două ori mai puţin din cauza diabetului saharat.

Da, femeile fumătoare nasc copii cu greutate mică, însă cu 50% mai rar pot face preeclampsie şi mai puţine fac toxicoză. Fumătorii suferă de două ori mai mult de emfizem pulmonar, însă de Alzheimer şi Parkinson de trei ori mai puţin.

Cum “lucrează nicotina”

În tutun se conţine alcaloidul nicotina. În timp ce tutunul arde, o parte din nicotină nimereşte în organism împreună cu fumul. După aceasta împreună cu sângele nicotina ajunge la toate organele şi începe să pătrundă în celule. Dar nu este chiar atât de uşor de ajuns în celule organelor noastre, însă nicotina o face cu uşurinţă. O parte din receptorii celulelor, prevăzută pentru a asigura pătrunderea fermentului natural acetilcolina, percepe nicotina ca o formă a acestui ferment şi îl permite să pătrundă în celule. Nicotina are mai multe acţiuni:

Măreşte frecvenţa bătăilor inimii, îngustează vasele sanguine, este strâns legată de neuronii cerebrali, stimulează producerea fermentului dopamină, responsabil de starea noastră de bine.

Spre deosebire de alcool, nicotina se comportă mai modest.

Otrava cea mai puternică din lume

Nicotina fierbe la temperatura 140-150 grade Celsius, se dizolvă în apă, eter şi alcool, şi este o otravă destul de puternică. O picătură de nicotină poate omorî un cal.

Dar iată pentru a omorî un câine este nevoie de două-trei picături, pentru capre şi oi zece picături sunt prea puţine.

Ambele îşi continuă existenţa nestingherit dacă vor fi tratate cu soluţie de 1% de nicotină, iar bacilul de tuberculoză este omorât chiar şi de o doză foarte mică de nicotină.

Iată cîteva metode de a reduce daunele fumatului:

Nu fuma mai mult de jumătate de ţigară

Mi bine fumează încă o ţigară, dar aruncă mucul celei precedente, al cărei filtru deja nu se isprăveşte cu adsorbţia substanţelor nocive.

Nu fuma pe stomacul gol

Înainte de a fuma, mănâncă ceva.

Mănâncă mere

Dacă fiecare ţigară ai compensa-o cu o jumătate de măr, daunele fumatului se vor minimaliza. Substanţele din măr te-ar ajuta să restabileşti echilibrul de microelemente şi să scazi riscul influenţei cancerigenilor.

Nu băga ţigara în gură

Vei putea inspira fumul chiar numai dacă vei lipi ţigara de buze. Dar va fi mai puţin fum, respectiv, mai puţină nicotină.

Respiră mai mult aer curat şi fă mişcare

Mai bine să fumezi zece ţigări şi să te plimbi prin parc, decât să stai toată ziua închis în casă. Dacă vei mai face şi sport şi vei aerisi bine camera de dormit, vei reduce mult daunele fumatului.

Nu te frământa, nu te măcina, nu te speria de cancer

Dacă fumezi o ţigară, savureaz-o din tot sufletul. Fricile şi nervozitatea devin ele înseşi cauza unui şir de boli.

Sursa: stopfumat.eu