În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.
Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).
Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.
Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.
Este un moment de reamintire a sacrificiului acelor jurnalişti care şi-au peirdut viaţa în apărarea libertăţii de expresie şi a exercitării profesiei lor. În 2021, România se situează pe locul 49, în scădere cu o poziţie faţă de anul 2020, fiind menţionate din nou, multe situaţii de cenzră şi auto-cenzură ale media din ţara noastră.Tema din 2021 a Zilei mondiale a libertăţii presei, “Informaţia ca bun public”, evidenţiază importanţa informaţiei ca bun public şi solicită îmbunătăţirea şi facilitarea obţinerii, distribuţiei şi recepţiei conţinutului informaţiei pentru a consolida meseria de jurnalist. Implicaţiile temei sunt foarte importante pentru jurnalismul din toate ţările din lume. Prin tema zilei se recunoaşte procesul de schimbare în care se află în prezent sistemul de comunicare şi informare, şi care are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre, asupra drepturilor omului, asupra democraţiilor, şi în dezvoltarea durabilă la nivel planetar, potrivit www.un.org/en/observances/press-freedom-day, citată de Agerpres.
Pentru a sublinia importanţa informaţiilor în cadrul mediului online, cu prilejul Zilei mondiale a libertăţii presei din 2021, Organizaţia Naţiunilor Unite evidenţiază trei subiecte-cheie, pe pagina online dedicată zilei: măsurile pentru a asigura viabilitatea economică a mijloacelor de informare; mecanismele pentru asigurarea transparenţei companiilor de internet; capacităţile sporite de competenţe pentru a dezvolta proiecte de alfabetizare media, care să permită oamenilor să recunoască şi să aprecieze jurnalismul ca parte vitală a informaţiei, ca bun public. În Caraș Severin au transmis mesaje pentru acestă zi Instituția Prefectului și senatorul Marcel Vela.
