Mariah Carey s-a născut în Huntington, Long Island, New York pe 27 martie 1970. Este al treilea copil al Patriciei Hicket, fostă cântăreaţă de operă şi profesoară de canto de origine irlandeză, iar tatăl său, Alfred Roy Carey, era un inginer aeronautic afro-american de origine din Venezuela. Numele de familie Carey a fost adoptat de bunicul său venezuelan de pe linia paternă, Francisco Núñez, când a emigrat în New York. Prenumele Mariah este derivat din cântecul „They Call the Wind Maria”, din musicalul Broadway din 1951 Paint Your Wagon. Părinţii ei au divorţat când aceasta avea 3 ani. După divorţ, Carey a rămas cu mama şi cu 3 slujbe pentru a se întreţine. Carey petrecea mult timp singură acasă, unde a început să cânte de la vârsta de 3 ani sub îndrumarea mamei sale, care o invitase pe Mariah la repetiţiile operei lui Verdi, Rigoletto.
A absolvit liceul Harborfields din Greenlawn, New York. Absenta frecvent de la cursuri pentru a face probe la studiouri de înregistrări locale, drept pentru care colegii ei o porecliseră „Mirage” (mirajul). Activitatea sa pe scena muzicală din Long Island i-a oferit mica oportunitate de a lucra cu muzicieni ca Gavin Christopher şi Ben Margulies, cu care a colaborat la compunerea materialului pentru caseta demonstrativă. După mutarea în New York, Carey se angajează pentru a-şi putea plăti chiria şi studiile la şcoala de artă unde a intrat, lucrând ca ospătar şi fiind concediată în medie odată la două săptămâni. Ulterior intră în grupul vocal de acompaniament al cântăreţei de freestyle Brenda K. Starr.
În 1988, Carrey l-a întâlnit la o petrecere pe Tommy Mottola, directorul casei de discuri Columbia Records şi i-a prezentat o casetă demo. Mottola a ascultat caseta şi a fost impresionat, astfel Carrey semnând un contract de colaborare.
Mariah Carey a colaborat cu Tommy pentru piesele de pe albumul de debut apoi pentru următoarele albume. La înregistrări însă şi-a manifestat nemulţumirea faţă de contribuţiile unor producători, pe care casa de discuri Columbia Records îi cooptase pentru realizarea albumului de debut. Susţinută cu un buget de aproximativ 1 milion de dolari, albumul ei ajunge pe locul întâi în topul clasamentului Billboard 200, unde a rămas timp de unsprezece săptămâni consecutive. Acesta cuprinde single-uri care au realizat profituri mari şi care au făcut-o pe Mariah Carey vedetă şi în alte ţări. Albumul ei a fost foarte bine cotat de critică, a câştigat „Premiile Grammy (1990)” pentru „Cea mai bună artistă” şi „Cea mai bună solistă vocală” cu primul single, „Vision of Love” (1990).
Carey şi Tommy Mottola au devenit amici după albumului ei de debut, iar în 1997 s-au despărţit. După ce a divorţat de Tommy Mottola în 1997 ea a introdus elemente hip hop în albumele sale. Popularitatea ei a scăzut când a părăsit casa de discuri Columbia în 2001 pentru Virgin Records ce-i reziliase contractul, din cauza unei despărţiri de Tommy, care îi aduce publicitate negativă. Ea face coloana sonoră pentru filmul Glitter din 2002, la Island Records. În 2002, Carey s-a mutat la o altă casă de discuri, aceasta numindu-sa Island Records. După o perioadă plină de eşecuri s-a reîntors la muzica pop în 2005. Ajunge iar pe locurile de frunte ale muzicii pop în anul 2005. Carey a fost numită cea mai bună artistă pop a mileniului la World Music Awards în 2000 după Michael Jackson şi Justin Timberlake.
A avut 18 piese pe primul loc în top Billboard, mai multe decât oricare alt artist alb, iar Recording Industry Association of America (Sindicatul Cântăreţilor Americani) a plasat-o pe locul trei cea mai bine vândută artistă, Pe lângă succesele ei comerciale, Carey a câştigat cinci Premii Grammy, 19 World Music Awards, 11 American Music Awards şi 14 Billboard Music Awards.
În anul 2008 s-a căsătorit cu Nick Cannon, având împreună doi gemeni, născuţi în 2011.
Carey a precizat că tinereţea ei a fost influenţată de cântăreţi precum Johnny Halliday, Sarah Vaughan, Gladys Knight, Aretha Franklin, Al Green, Hank Williams, Jr., The Clark Sisters, Shirley Caesar şi Edwin Collins. Când am spus genul hip gop în muzica sa, ridicând problema speculaţiilor cum că ea ar fi adeptă a muzucii de culoare, revista Newsweek aminteşte: „Oamenii chiar nu înţeleg. Am crescut cu acest gen de muzică.” Aceasta a exprimat aprecierea sa pentru rapperi precum The Sugarhill Gang, Eric B. & Rakim, Wu-Tang Clan, The Notorious B.I.G. şi Mobb Deep, cu care ea a colaborat la single-ul „The Roof (back in time)” (1998).
Se spune că, Carey poate acoperi notele de la alto, până la coloratura soprano, şi raza sa vocală cuprinzând 5 octave. Revista Rolling Stone spunea în 1992, că „Carey are un dar vocal remarcabil, dar până în prezent, din păcate, cântatul ei a venit prea puţin în casele oamenilor şi s-a aplatizat într-un singur gen muzical a-ritmic, iar plaja toată este atât de plată încât fiecare notă roade credibilitatea versurilor pe care le miaună.” Ziarul New York Daily News a scris despre cântatul acesteia ca despre „mieunatul este ultima grijă înainte de completarea de versurilor pe rimă. Pentru Carey, vocalizele se fac numai ca performanţă şi ca sportul de sub duş, fără emoţiile care s-o inspire […] Având o voce grozavă automatul de cafea te poate face un cântăreţ mare? Greu de crezut.” Unii au interpretat decizia lui Carey de a utiliza „respiraţia vocală” în munca sa din anii 1990 şi 2k, ca pe un semn că glandele mamare se vor umfla, însă au precizat că „n-au fost aşa tot timpul”. Un articol din revista VIBE Magazine (GBR) a indicat că stilul ei muzical se caracterizează prin scurtarea versurior sub 18 cuvinte pe minut ca slăbiciune ce afectează scăderea tempo-ului muzicii instrumentale, respectiv utilizarea de muzicienni şi a instrumentelor muzicale cu tot mai puţine clape. „Impresionantă vocii ei, ca de asemenea şi tendinţa fanilor de a-şi pierde suflul sunt just evaluate. Vocea i-a făcut pe unii fani s-aleagă formaţii cu mai mult succes comercial, ca Nirvana, Ofi-spring.” În 2007, Carey a fost clasificată în lista celor mai slabi cântăreţi din toate timpurile după revista Q. Revista citase: „Mariah Carey poate avea o rază de 100 de octave, şi abilitatea de a cânta tare sperie păsările să cadă din cuib, dar asta nu face un instrument mai fericit.”
Sursa: wikipedia