Se poate spune ca ouzo este bautura nationala a Greciei si e lesne de inteles de ce. Ouzo e mai mult decat o bautura. Ouzo evoca amintiri despre vremurile bune si lucrurile bune din viata omului, aduce fericire si libertate in spiritul si sufletul fiecarui grec si al fiecarui turist care bea aceasta minunata bautura atunci cand se afla in Grecia. (O poti bea si cand nu esti in Grecia, dar nu are acelasi efect ca atunci cand o bei pe taramul zeilor). Poti sa bei ouzo simplu, de obicei in paharele mici. Unii il beau simplu, cu cateva cuburi de gheata in el, care se topesc incet si dilueaza usor bautura, pe masura ce o bei. Alta modalitate de a bea ouzo, probabil cea mai populara, este sa pui putin apa de la gheata in el. Nu trebuie sa pui foarte multa, pentru ca alungi taria. Adauga putina apa si apoi gusta. Dupa cateva inghitituri, mai adauga daca mai vrei. Aceasta metoda ajuta la diluarea alcoolului si la ‘lungirea’ bauturii, idee buna daca te afli in oras pentru o sesiune de baut ouzo! Plus ca ajuta si la mahmureala.
Ouzo îşi are rădăcinile în tsipouro, despre care se spune că a fost proiectul unui grup de călugări din secolul al XIV-lea care trăia într-o mănăstire de pe Muntele Athos. Distilarea modernă de ouzo a luat amploare la începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a independenţei greceşti, cea mai mare producţie fiind pe insula Lesbos, care pretinde că ar fi produs prima dată această băutură şi rămâne în continuare un mare producător. Când absintul nu a mai fost printre băuturile preferate la începutul secolului al XX-lea, ouzoul a fost unul dintre produsele a căror popularitate a crescut pentru a umple golul. A fost numit „înlocuitorul absintului fără pelin”. În anul 1932, producătorii de ouzo au dezvoltat o metodă de distilare folosind cazane de cupru, care este acum metoda standard de producţie.
În 1856, prima distilerie de ouzo, care funcţionează şi astăzi, a fost deschisă de Nicolas Katsaros. În 2006, guvernul a decis că ouzo-ul poate fi făcut numai în Grecia, alcoolul primind o etichetă aprobată de UE cu denumire de origine protejată.
Ouzo nu se amesteca niciodata cu alta bautura. Unii, mai ales turistii, cred ca merge baut in combinatie cu alte licori, dar se inseala; bea ouzo asa cum il beau grecii, cu sau fara apa – nu altfel! Pe masura ce adaugi apa, vei vedea ca bautura capata o culoare alba neclara.
Uleiul de anason care se adauga in bautura si da aroma aceea specifica, este solubil in alcool, ceea ce explica de ce ouzo e clar in sticla, dar nu e solubil in amestec cu apa. Amestecarea sa cu apa determina separarea si cristalizarea, creand culoarea alba mata. Chiar si atunci cand amesteci ouzo cu gheata, vei vedea aceasta transformare.
Ouzo iti poate da la inceput impresia ca nu e o bautura foarte tare. Multi oameni inteleg asta si, prin urmare, beau mult ouzo, pana cand dintr-odata, bautura le pune capac si se imbata! Asta se intampla deoarece continutul de zahar intarzie absorbtia rapida a alcoolului. Dupa ce bei ouzo o vreme, efectul se cumuleaza si te imbeti rapid.
Daca mananci putin, bea putin; astfel, vei compensa absorbtia alcoolului si vei putea sta la masa mancand si band ouzo, ore intregi!
Grecii, in dorinta lor de a gasi mijloace care sa le permita sa petreaca cat mai mult timp stand la masa pentru a manca si a bea la nesfarsit, au creat mezedes, mici gustari, care merg bine cu bautura. In multe locuri, alaturi de paharul de ouzo vei primi si o astfel de gustare – meze, iar la final ti se va da un castron mic cu nuci.
Exista anumite gustari care merg cel mai bine cu ouzo si care alcatuiesc platoul cu mezedes. Majoritatea sunt sarate, destul de puternic aromate si au si un anumit continut de grasimi, care sa favorizeze absorbtia alcoolului. Intr-un platou cu mezedes vei gasi un amestec de sosuri (nu toate la un loc) – tzatziki, taramosalata sau melitzanosalata, servite cu bucatele de paine, pentru a fi inmuiate in ele. Se mai servesc platouri cu peste si fructe de mare, printre care sardine, caracatita la gratar, calamari, creveti, hering prajit sau mici portii de sarmalute de orez in frunze de vita, placinta cu branza, chiftele, branza feta, rosii, masline, ardei copt, vinete si dovlecei copti. Daca mergi intr-o Ouzeri, (un fel de taverna) vei gasi o oferta variata de mezedes pe care sa le servesti cu ouzo.
Multi oameni spun ca prefera o anumita marca de ouzo, datorita tariei alcoolului care poate diferi sau diferitelor arome adaugate. In afara de uleiul de anason, ouzo poate fi aromat cu ajutorul unor ierburi si condimente printre care anason stelat, coriandru, usturoi, radacina de angelica, lemn dulce, menta, chimen sau scortisoara. Majoritatea grecilor au pareri diferite despre ouzo, legate de cele mai bune marci, arome, origini etc si pot face chiar diferenta intre ele. Proprietarii de taverne au de obicei un singur furnizor de ouzo, dar il pun in sticle cu etichete diferite si nimeni nu pare a baga de seama, odata ce se da startul la baut!
Poti bea ouzo ore in sir fara a te simti beat. Daca il bei cu apa, asta ajuta sa nu te deshidratezi si ai tendinta sa crezi ca nu vei resimti ulterior consecintele consumului de alcool. Dar ai grija la mahmureala de a doua zi ! E cea mai rea dintre toate!
Primul lucru pe care vei vrea sa il faci este sa bei apa, insa daca faci asta, te vei simti beat din nou. Asta se intampla indiferent daca bei ouzo simplu sau cu apa. In unele zile de dupa un consum exagerat de ouzo, noaptea in care ai facut asta poate parea usor neverosimila, daca te gandesti ca ai tinut destul de bine in frau bautura. Dar toate astea trec si nu vor reprezenta un obstacol in calea dragostei tale pentru aceasta licoare, in fapt te vei simti si mai atras de ea. Datorita aromei sale unice, ouzo se foloseste in cateva retete de mancare greceasca, in dulciuri si aperitive, precum si in preparate marinate.
In Insula Lesvos se afla cei mai mari si mai buni producatori de ouzo. In trecut, toate podgoriile din Lesvos au fost sterse de pe fata pamantului, din cauza manei. Locuitorii din aceasta zona nu au mai putut cultiva struguri si nici nu si-au mai putut face vin. Probabil acesta a fost motivul pentru care cei de pe insula au descoperit ca pot produce in schimb ouzo si asta s-a si facut in aproape fiecare sat. Lesvos este inca cel mai mare producator de ouzo, in unele locuri din aceasta insula, producandu-se marci de renume (Mytilini), iar altele avand cei mai buni producatori din tara (Plomari).
Ouzo produs in orasul Plomari de catre Issidoros Arvanitis a fost intotdeauna un ouzo foarte bun, in prezent fiind comercializat in toata Grecia, Issidoros devenind unul dintre cei mai mari vanzatori ai acestei bauturi. El este imbuteliat intr-o sticla specifica, cu dop, usor de identificat, reprezentand si o buna strategie de marketing. Sticlele pot fi refolosite. Poti sa le decorezi si sa impodobesti casa cu ele.
Stin Iyassus – Noroc!