Astăzi, angajații Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială Caraș Severin au protestat spontan împotriva măsurilor pe care Guvernulintenționează să le pună în aplicare . Este vorba de comasarea  instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii. Angajații Agenției solicită :
– Inițierea unui dialog social pentru reorganizarea instituțiilor subordonate Ministerului Muncii înainte de adoptarea oricărui act normativ.
– Asigurarea menținerii locurilor de muncă pentru angajații din instituțiile subordonate Ministerului Muncii, ocuparea posturilor vacante prin concurs și evitarea reducerii acestora fără o analiză echitabilă a deficitului de personal acumulat în timp.
-Transmiterea proiectului noii legi de salarizare a personalului bugetar către toți actorii implicați, inclusiv sindicatele și reprezentanții salariaților, pentru a iniția negocierile într-un cadru transparent.
– Încetarea defăimării activității și existenței AJPIS-urilor în fața opiniei publice și furnizarea unei informări adecvate cu privire la toate activitățile instituțiilor subordonate Ministerului Muncii (inclusiv distingerea între funcționarii autorităților publice locale și cei din administrația centrală și instituțiile deconcentrate).
– Alocarea resurselor materiale necesare pentru eficientizarea activităților și oferirea unor servicii de calitate persoanelor care apelează la instituțiile din Ministerul Muncii, inclusiv dezvoltarea unor programe informatice specifice și baze de date interconectate pentru implementarea digitalizării.
Agenția de Plăți (ANPS), la nivel național și structuirle județene  s-au înfiinţat la data de 1 ianuarie 2008 ca organ de specialitate cu personalitate juridică, cu scopul creării unui sistem unitar privind administrarea procesului de acordare a prestaţiilor sociale în urma angajamentelor asumate în vederea integrării României în Uniunea Europeană în cadrul strategiei Uniunii Europene, definită la Lisabona si la recomandarea Băncii Mondiale.
Într-un comunicat de presă al angajaților AJPIS se precizează:” De-a lungul timpului Agenția și-a perfecționat modul de gestionare și plată al tuturor beneficiilor sociale, printr-o activitate dinamică continuă, inventivă și cu adaptare rapidă la evoluția tehnologiei și a digitalizării, activitate ce reprezinta peste 80% din totalul activitatilor actuale. Toate acestea în condiții de modificări legislative continue a tuturor celor peste 100 de acte normative în baza cărora își desfășoară activitatea și cu satisfacerea nevoilor a peste 15.000.000 de beneficiari (adaptabilitate și viteză de reacție care nu se regăsesc în niciuna dintre instituțiile statului, cu atât mai mult între instituțiile din subordinea Ministerului Muncii):

– Nu avem nici 1 zi de întârziere în procesarea cererilor beneficiarilor;
– Nu avem nici 1 zi de întârziere în stabilirea drepturilor privind beneficiile sociale;
– Nu avem nici 1 zi de întârziere în efectuarea plăților – Nu avem nici 1 zi de întârziere cu privire la toate solicitările ordonatorului principal de credite legat de subvenții, ajutoare de urgență, programul de interes național privind investițiile în asistență socială, buget propriu, formarea profesională a adultilor;
– Nu am avut nici 1 zi de întârziere pe perioada pandemiei la procesarea și plata indemnizațiilor Covid, inclusiv în perioada stării de urgență;
Desființarea Agenției va conduce la: – nerespectarea unor angajamente asumate în vederea integrării României în Uniunea Europeană;
– pierderea banilor din PNRR prin anularea proiectelor în urma dispariției titularului contractului – imposibilitatea susținerii sistemului unitar de plată şi gestiune eficientă a tuturor prestaţiilor sociale (Agentia stabilește/plătește/monitorizează/urmărește/recuperează eventuale prejudicii pentru 91 de tipuri de beneficii sociale);

– un regres în performanțele obținute până acum de Agenție în domeniul implementării digitalizării și a noilor tehnologii în administrația publică;

– un regres în performanțele obținute până acum de Agenție în activitatea de baza;

– un risc crescut de eroare și fraudă asupra bugetului gestionat (peste 6,2 miliarde de euro.. peste 31 miliarde de lei);

– nemulțumiri în rândul a peste 15.000.000 de beneficiari, cărora li se soluționează cererile aproape în timp real;

– neimplementarea în termen a  venitului minim de incluziune (obligație asumată de România în PNRR).
Aceste elemente constituie situaţii extraordinare şi vizează interesul public.”