Din noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024, românii vor dormi mai mult cu o oră, iar duminică va fi cea mai lungă zi din an. După ce trecem la ora de iarnă 2024, România va fi la o diferență de două ore de Ora Universală (GMT), nu de trei ore, așa cum este pe perioada orei de vară.
În România, schimbarea orei se face de două ori pe an, în lunile martie, când se trece la ora de vară, și octombrie, când trecem la ora de iarnă.
În ambele cazuri, ora se schimbă doar în weekend. Acum, în ultima sâmbătă din luna octombrie, adică în noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie 2024, ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 04:00 va deveni ora 03:00. Schimbarea orei de iarnă 2024 poate afecta rutina zilnică a multora dintre noi. Astfel, pot exista cazuri în care anumite persoane să se adapteze greu la noul orar de somn, astfel că, odată schimbată ora într-o zi de weekend se pot minimiza eventualele efecte negative asupra organismului.
Schimbarea orei într-o zi de weekend, o zi în care majoritatea oamenilor nu sunt la serviciu ori într-un program fix de lucru, poate permite o adaptare mai lină, firească a noului program, pentru a nu dăuna calității somnului.
Deși teoretic poate fi o schimbare bună, pentru că dormim o oră în plus, schimbarea orei de iarnă 2024 îi poate afecta pe unii oameni, așa cum au arătat unele studii. Lipsa luminii naturale poate induce stări de tristețe, apatie, melancolie, în timp ce perturbarea ritmului circadian poate crește nivelul de stres și anxietate în organism, provocând dificultăți de concentrare, stări de iritabilitate sau nervozitate.
De ce schimbăm ora de două ori pe an
Ideea orei de vară a fost introdusă în SUA în timpul Primului Război Mondial, din dorința de a se reduce consumul de energie în condițiile în care combustibilul era rar. Spre exemplu, în Regatul Unit și în Germania, ora de vară a fost introdusă pentru a se putea conserva cărbunele. La sfârșitul războiului s-a renunțat la ora de vară. Ora de vară a fost reintrodusă în anii 1980, în contextul crizei mondiale a petrolului, considerându-se că este din nou nevoie să se economisească resurse. În timpul lunilor de vară, oamenii nu aprindeau luminile decât mai târziu în timpul zilei. Ulterior, s-a stabilit ca în ultimul weekend din luna martie, ceasurile să fie date cu o oră înainte, ceea ce însemna că ora 03:00 devenea ora 04:00.
Renunțarea la schimbarea orei, sub semnul întrebării În ultimii ani, s-a tot discutat în Parlamentul European, dar și în Comisia Europeană, despre renunțarea la schimbarea alternativă a orei de vară cu cea de iarnă, însă decizia definitivă rămâne sub semnul întrebării. În anul 2019, Parlamentul European a susținut și a votat propunerea privind renunțarea la schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, însă implementarea acestei decizii a fost amânată. Nu a fost anunțată până acum o informație oficială cu privire la eliminarea măsurii.
Schimbarea orei are scopul de a optimiza utilizarea luminii naturale pe parcursul zilei, însă, în ultimii, ani au fost o serie de discuții cu privire la renunțarea acestui obicei atât în România, cât și în restul Europei.
„Eurodeputații au votat în favoarea renunțării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară și toamnă începând cu 2021. Țările europene care decid să mențină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard (ora de iarnă) își vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021”, scrie și pe site-ul Parlamentului European.
Acestea sunt principalele prevederi ale proiectului de lege adoptat de eurodeputați cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă și 51 de abțineri. „Parlamentul susține astfel propunerea Comisiei de renunțare la schimbarea sezonieră a orei, însă au votat pentru amânarea intrării în vigoare pentru 2021 în loc de 2019”, se mai arată pe site-ul PE.
