Creierul răspunde permanent la informaţii primite din restul organismului. A studia creierul în mod izolat înseamnă a ignora, în mod inevitabil, semnalele care vin pe aceste căi, avertizează Gregory Wheeler, filosof şi informatician care lucrează la Carnegie Mellon University.
Studiind arhitectura creierului şi principiile funcţionării lui, oamenii de ştiinţă speră să înţeleagă substratul a numeroase afecţiuni neurologice, al unor boli mintale (mult studiate, dar încă puţin înţelese), ca şi procesele ce stau la originea învăţării, a memoriei, a conştiinţei, a atâtor capacităţi extraordinare ale creierului omenesc. Înţelegând mai bine aceste lucruri, am afla cum pot fi stimulate anumite procese din creierul normal, cum pot fi corectate unele deficienţe, cum pot fi tratate cu succes boli care, ca urmare a creşterii duratei vieţii şi a instalării unui anumit stil de viaţă în lumea contemporană, devin tot mai răspândite.
Cercetători de la Universitatea Boston au explorat în premieră posibilitatea de a spori capacitatea intelectuală, sau nu, a unei persoane prin electroșocuri.
Prin acest experiment, ei au schimbat modul în care gândesc oamenii, prin stimularea creierului. Robert Reinhart, a folosit o nouă formă de stimulare a creierului, numită stimulare a curentului alternativ transcranian, pentru a ”încărca turbo” două regiuni ale creierului care influențează modul în care învățăm. Reinhart și colegii săi au descoperit că stimularea acestei regiuni, dar și a cortexului prefrontal lateral, ar putea schimba modul în care o persoană învață. Acestea sunt, probabil, cele două zone fundamentale ale creierului implicate în funcția de conducere și auto-control.
Deși descoperirea lor mai trebuie aprofundată, echipa a fost prima care a identificat și testat modul în care milioane de celule din cortexul frontal medial și cortexul frontal lateral comunică unul cu celălalt prin undele cerebrale de joasă frecvență. Într-un studiu publicat în Prooceedings of the National Academy of Science (PNAS), echipa lui Reinhart a descris modul în care aplicarea stimulării electrice a crescut rapid sau reversibil funcția executivă a unei persoane sănătoase, ceea ce a dus la o schimbare a comportamentului. Aceeași echipă a testat câte 30 de oameni sănătoși, fiecare purtând un dispozitiv de stimulare.
Fiecare subiect a trebuit să apese pe un buton la fiecare 1,7 secunde. În primele trei runde de teste, cercetătorii au făcut sincronizare între cei doi lobi, au întrerupt sau nu au făcut nimic. Activitatea creierului participanților, monitorizată cu ajutorul electroencefalograme (EEG), a arătat rezultate semnificative statistic. Atunci când undele creierului s-au înălțat, subiecții au învățat mai repede și au făcut mai puține greșeli, pe care le-au corectat brusc. Când a fost întrerupt au făcut mai multe erori și au învățat mai lent.
Ceea ce e și mai surprinzător a fost când 30 de noi participanți au avut o versiune ajustată a testului. Acest grup a început cu activitatea creierului lor temporar perturbat, dar apoi a primit stimulare în mijlocul activității. Participanții și-au recăpătat rapid nivelurile sincronicității creierului original.
Întrebarea este cât de departe poate merge cineva cu o astfel de tehnologie? Sau cine ar vrea să-și îmbunătățească performațele în acest mod? În orice caz, acest lucru ar putea produce aceleași efecte ca medicamentele, dar cu mai puține efecte secundare potențiale, deoarece creierul este stimulat direct.
