E superba. Si tacuta. Atat de tacuta incat nu o mai auzi nici macar atunci cand te striga sau atunci cand ii ghicesti pasii prin casa. E asemenea unei fantome leneşe care a mai uitat sa plece si isi traieste nelinistea in… liniste! O ai in fiecare zi langa tine dar o simti atat de departe. Faceti atat de multe lucruri impreuna dar simti ca ai putea sa le faci si singur. Ii simti parfumul in fiecare noapte atunci cand se indeparteaza parca si mai mult de perna ta dar nu o mai simti pe Ea.
Si Ea a incetat sa te mai simta pe tine. Vorbiti atat de mult insa glasul ei e precum bucatica de metal ramasa fara ecou in camera mult prea goala si linistită.
Cuvintele ei sunt asemenea trupurilor fara haine si a muzicii fara ritm. Ochii ei privesc îndeaproape dar au uitat sa iti mai tinteasca inima si sufletul. Sunteti amandoi muti la tot ce se intampla. Dar niciunul nu poate renunta. Ea e precum raul necesar din viata ta iar tu esti aerul toxic pe care ea il inspira zilnic.
Stie ca ai pe altcineva pentru ca a inteles de prea multa vreme ca nimeni nu poate iubi doua femei in acelasi timp. Nici macar in gand. Ceea ce este mai dureros este ca si tu ai pierdut-o in bratele altuia dar iti place sa o vezi chinuita. Sunteti amandoi niste masochisti perfecti. Iar in nefericirea voastra sunteti cei mai fericiti. Ati schimbat atatea masti incat le poti citi conturul pe chipul vostru. Ati schimbat atatea haine incat ati uitat sa va imbracati sufletul. Ati schimbat atatea zile dar ati uitat ziua ce v-a adus impreuna. Ati ras de atatea ori incat ati uitat sa mai zambiti.
Va cautati aievea prin casa dar nu va gasiti niciodata. Chiar si atunci cand va priviti sau va atingeti.
Ati ajuns niste straini prea incomozi. Dar va suportati neconditionat.
Tu plangi pe unde apuci iar ea isi varsa lacrimile in inima. Si intrebarea rasuna infiorator si al dracului de enervant in fiecare zi si in fiecare secunda. Ca o picatura chinezeasca. E cadoul vostru morbid.
De Ce?
Pentru ca Singuratatea in doi este atunci cand Tu ai uitat sa pleci iar Ea a uitat sa mai ramana!
Citește mai multe pe:
www.facebook.com/alexandruchermeleu
